Cum ar fi să fi străin în România și să ceri indicaţii unui taximetrist care abia ridică capul din ziar când aude că i te adresezi în engleză, iar tu începi să-i explici că nu …
Citeşte »
La taifas cu oameni interesanţi. Cât de mult îi cunoaştem pe cei de lângă noi?
Timp liber, turism, divertisment. Trebuie să te mai şi relaxezi!
Oameni cu realizări deosebite, persoane care ne marchează.
În fond, studenţia înseamnă învăţat. Studii, burse, facilităţi pentru studenţi.
Cămin, sport, cuplu. Adică nu doar învăţat.
”Care stres?! Vrei o înghețată?” zâmbește Andrei, așezându-se mai bine pe scaunul de lângă bar, pe terasa La Motoare aflată pe acoperișul Teatrului Național din București. Acesta a fost răspunsul lui atunci când l-am întrebat de stresul la locul de muncă. Andrei Mihai Dimcea are 23 de ani și este student în anul IV la Medicină. ”Secția Kinetologie Medicală, ca să fiu mai exact.” Pe timp de vară muncește să-și strângă bani pentru planurile sale de viitor. Citeşte »
Deşi este o tradiţie de peste zece ani, puţini ştiu că studenţilor din anii terminali la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti li se oferă ocazia să îşi expună lucrările într-un prim contact cu publicul. După ce săptămâna anterioară, Galeria Simeza a găzduit Expoziţia de Licenţă a Absolvenţilor Departamentului de Grafică, în aceeaşi galerie a avut loc pe 2 iulie vernisajul Expoziţiei de Masterat a Absolvenţilor Departamentului de Grafică. Expoziția rămâne deschisă până pe 7 iulie, așa că, în acest weekend poate dați o fugă!
Ca să poți rezista o noapte întreagă pe străzile ploioase ale Bucureștiului ai nevoie de „mușchi și vitamine”. La asta s-au gîndit și instutele culturale care au făcut vineri spre sâmbătă o noapte albă. Așa că, pentru ași ține vizitatorii cât mai mult au oferit mai puțină cultură, mai multă distracție… și mîncare în exces.
Asociația jurnaliștilor europeni, European Youth Press și Centrul european de jurnalism, alături de Comisia Europeană, lansează un concurs destinat jurnaliştilor din ţările membre ale Uniunii Europene. Competiţia face parte din campania de comunicare Pentru diversitate. …
Formele cel, cea, cei, cele reprezintă pronume semiindependente (conform noii „Gramatici a limbii române” - 2005). Atunci când determină un adjectiv, pronumele se acordă cu adjectivul în gen şi număr. Exemple: Cel mai bun elev, …
Timp de trei zile, o stradă din Bucureşti a fost eliberată de maşini. Singurele acceptate au fost modelele la scară create din materiale reciclate. Street Delivery (12 - 14 iunie, Str. Arthur Verona) a dorit să le arate celor din jur că lumea în care trăim poate fi schimbată. Nu avem nevoie de tehnologii avansate pentru a duce o viaţă sănătoasă şi nici măcar pentru a putea fi creativi. “Oprim strada pentru maşini şi o deschidem pentru oameni”, aceasta a fost ideea principală.
Expresia alocuţiune scurtă reprezintă un pleonasm, deoarece alocuţiunea reprezintă o scurtă cuvântare ocazională. Exemplu incorect: „În cadrul festivităţii, preşedintele a susţinut o alocuţiune scurtă, în care le-a pus în vedere europarlamentarilor că au misiunea de a se corela pentru ca decizia Parlamentului European să nu fie în defavoarea României.” („Gigi s-a împăcat cu Traian Ungureanu, Crin s-a împăcat cu ideea alegerilor fraudate” de Raluca Dumitriu, Gândul, 12 iunie 2009). Forma corectă: alocuţiune.
“O grădină mai în spate / De bomboane mentolate”… Rareş se opreşte să-şi dreagă glasul. Se întoarce spre educatoare şi reia poezia: “Bradul din napolitane / Şi plăcinte dolofane / Ce e? Citiţi mai jos / Casa unui mâncăcios”. Dintr-un colţ, parcă ascuns să nu-l vadă nimeni, Edi e cu ochii pe Rareş. Ştie că-i va veni şi lui rândul.Copiii grădiniţei numărul 281 Steaua se pregătesc pentru serbarea de sfârşit de an şcolar. Însă până la serbare, copiii trebuie să se bucure de ziua lor, Ziua Copilului, întotdeauna un prilej pentru cei mici de a primi cadouri. Şi cum majoritatea copiilor de aici provin din familii modeste, nu au unul din părinţi ori chiar pe niciunul, un grup de studenţi de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC), de la Universitatea din Bucureşti, s-a gândit să le aducă o bucurie celor mici, în această zi dedicată lor.
Dacă vedeţi pe stradă o tânără care poartă un tricou imprimat cu mesajul : „Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen şi fiindcă pânza nu se rupea, a mai chemat un elefant/ Doi elefanţi se legănau…”, ea este Camelia Geangalau, una dintre premiantele probei de Advertising de la Olimpiadele Comunicării. Sau poate îl veţi întâlni pe Adrian Mutescu, student la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, care şi-ar imprima pe tricou următorul mesaj: “Only the soul survives”.
Am fost în două secţii de votare să văd care e atmosfera şi dacă studenţii vin să aleagă noii euro-parlamentari români. Răspunsul scurt: nu. Răspunsul mai lung – în cele ce urmează. Secţia 1215 se afla în şcoala 167 din cartierul Crângaşi. Aflată printre blocuri, destul de greu de găsit, şcoala părea a fi in plin proces de renovare. Câteva excavatoare erau parcate în curtea interioară dar asta nu deranja în niciun fel importantul proces de alegere a euro-parlamentarilor români.
Expresia în ceea ce priveşte este invariabilă în română. Acest lucru înseamnă că ea are o singură formă, indiferent de numărul complementului (singular sau plural) care urmează după ea. Exemple: în ceea ce priveşte performanţa, în ceea ce priveşte votul, în ceea ce priveşte obiectivele, în ceea ce priveşte conferinţele etc. Exemplu incorect: „În ceea ce privesc o serie de sporuri…” (Gh. Pogea, 29 mai 2009, Sinteza zilei, Antena 3). Forma corectă: în ceea ce priveşte.
Am vrut să testăm mâncarea din cantinele pentru studenţi din Bucureşti pe pielea reporterilor noştri. Am trimis trei reporteri în trei zile diferite, pentru a mânca trei feluri diferite. Toţi s-au întors vii şi nevătămaţi, ba chiar uşor entuziasmaţi. Mihaela, Ana-Maria şi Şerban au fost eroii cantinelor din Bucureşti, locuri despre care există mituri, care se găsesc în zone frecventate de studenţi, cantine care, în urmă cu 8 - 10 ani, făceau parte din traiul zilnic al studenţilor români post-decembrişti. Vă prezentăm experienţele reporterilor de la InfoCampus.
Diana Bărbulescu, studentă în anul al treilea la Facultatea de Filosofie și Jurnalism (Universitatea Spiru Haret), este acum, în semestrul al doilea, studentă bursieră la Universitatea Anadolu din Turcia. După un prim semestru la „Spiru Haret”, încheiat cu note de 10, cu o experiență anterioară în plecări în străinătate prin Work and Travel a venit și această oportunitate. La sugestia profesorilor și după o bună informare despre bursa Erasmus s-a decis să-și finalizeze studiile de Jurnalism, la distanță, la o facultate din străinătate.
Voluntarul este cel care poate interveni în beneficiul persoanelor accidentate, acordând primul ajutor premedical în situații de urgență. Voluntarul este cel care asigură, prin activități de informare, o monitorizare a stării de sănătate a populației, cel care contribuie activ la creșterea capacității de răspuns a comunităților în caz de dezastre și calamități (prin activități de informare și formare) și, nu în ultimul rând, este cel care are capacitatea, răbdarea și disponibilitatea de a asculta pentru a evalua și interveni eficient acolo unde există orice fel de suferință umană.
InfoCampus.ro, o publicaţie online scrisă de studenţi pentru studenţi, acceptă studenţi de la facultăţi de jurnalism pentru stagiul de practică. Termenul de trimitere a candidaturii este 10 iunie. Pentru a fi admişi, studenţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
„Eşti o persoană dinamică? Comunicativă? Perseverentă? Cu putere de convingere? Atunci eşti persoana potrivită pentru a te alătura echipei noastre”. Aşa sună un anunţ de angajare pentru un post de promoter. Aceste anunţuri atrag mulţi tineri, în general studenţi, care vor să câştige nişte bani de buzunar. În afară de un aspect fizic plăcut, un criteriu de selecţie destul de important pentru acest job, un promoter trebuie să îndeplinească alte câteva condiţii pentru a fi selectat.
E greu să fii student în alt oraş decât al tău. Unde mai pui că poate fi unul foarte departe de al tău. E greu în cămin, e greu cu chiria, e greu cu mâncarea… Ce să mai vorbim, e greu! Cât de greu e însă să fii student în altă ţară decât a ta? Sau altfel – cât de greu e să te muţi cu totul în altă ţară? Sau altfel – cum e să fugi din ţara ta, fără să ştii unde? Să ajungi în ţara altuia şi să rămâi acolo, deşi nu ştii mai nimic despre ea? Să vrei să te întorci, dar să ştii că nu poţi, nu încă. Acesta e cazul lui Shuruk Sulman, din Irak. E în România din 2003, iar acum este masterandă la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC), la Producţie multimedia şi audiovizuală. Paradoxal, având în vedere ca mulţi dintre noi visează să facă masterul într-o altă ţară. Însă Shuruk nu şi-a dorit neapărat asta şi nici nu a fost o candidată obişnuită.
Timp de mai bine de două luni au trăit împreună emoţiile competiţiei, cu momente de euforie şi de dezamăgire. Ediţia din acest an a Olimpiadelor Comunicării a ajuns la momentul deznodământului. Vineri, 22 mai, a avut loc festivitatea de premiere, unde au fost anunţaţi câştigătorii. Olimpicii s-au aflat la înălţime, căci organizatorii au rezervat sala Al. I. Cuza din Palatul Parlamentului, o sală grandioasă cu un balcon uriaş, de unde participanţii au putut să admire priveliştea asupra întregului oraş.
Două scaune roz, o lampă atârnată de plafon deasupra celor două scaune şi un laptop pe unul dintre ele. În spate, o uşă roz susţinută de un toc negru. Din când în când, actorii îşi mai făceau apariţia pe scenă. Ba mai vorbeau cu câte-un invitat, ba controlau ca toate lucrurile să fie la locul lor.
Şi uite-aşa, cele şapte rânduri de scaune s-au ocupat repejor. Aşezaţi chiar în primul rând, profesorii prezenţi îşi priveau învăţăceii, studenţii de astăzi, actorii de mâine. Piesa studenţilor de la Teatru a început.
