Poveştile bursei Erasmus
Diana Bărbulescu, studentă în anul al treilea la Facultatea de Filosofie și Jurnalism (Universitatea Spiru Haret), este acum, în semestrul al doilea, studentă bursieră la Universitatea Anadolu din Turcia. După un prim semestru la „Spiru Haret”, încheiat cu note de 10, cu o experiență anterioară în plecări în străinătate prin Work and Travel a venit și această oportunitate. La sugestia profesorilor și după o bună informare despre bursa Erasmus s-a decis să-și finalizeze studiile de Jurnalism, la distanță, la o facultate din străinătate.
Turcia
A ales Turcia pentru că acest schimb îi permite echivalarea studiilor de jurnalism și pentru că materiile și oferta celor de la Anadolu au fost exact ce-și dorea să aprofundeze, materii despre toate canalele media, practică în televiziune, limbi străine.
Plecată pentru patru luni, la 300 de kilometri de Ankara, în Podișul Anatolia, Diana nu a fost descurajată de zăpada neașteptată pentru luna februarie. Ea venise pentru a studia, nu pentru a se lupta cu vremea. Ne-a împărtășit din experiența ei și ne-a spus că „Universitatea Anadolu este una dintre cele mai mari din Turcia, este modernă, are un campus foarte mare, multe facilități pentru studenți precum parcuri, biblioteci și o televiziune performantă, accesibilă pentru practica studențească.”
Ca o paralelă între cursurile din țară și cele din Turcia, la „ Spiru Haret” profesorii sunt foarte implicați, oferă ajutor didactic la fiecare curs, iar pentru seminar se fac proiecte dinamice care ajută studentul să facă practic ce scrie în manuale.
Și în Turcia, a întâlnit acest mod de seminar, are multe proiecte de realizat, pe grupe, iar cadrele didactice sunt foarte deschise și prietenoase. De curând, a avut un proiect care a necesitat o mică excursie la ruinele Troiei, unde spune ea, „m-am îmbogațit spiritual cu istorie.”
Despre cursurile în sine, Diana ne-a spus că acolo „ cursurile sunt atractive, dinamice și sunt ținute jumătate în limba engleză și jumătate în turcă”.
Cu sprijin financiar și din partea părinților, cu o bună organizare și cu o voință puternică, Diana a făcut un pas important pentru o viitoare carieră în domeniul studiat. Costurile pentru un semestru la Anadolu s-au ridicat la 4.000 de dolari - transport, cazare și întreținere. Studiile au fost integral acoperite de bursă.
Ea consideră că „pentru un viitor jurnalist, orice experiență într-o țară străină este foarte folositoare. Distanța destul de mare, sentimentele lăsate acasă, mici sau mari sacrificii merită pentru o carieră, pentru simpla modelare a personalității. În acel mediu, ai colegi din toate colțurile lumii cu care poți face schimb de experiență, de culturi, înveți de la toate lucrurile ce te înconjoară.”
Această oportunitate de a studia într-o țară străină, a venit poate târziu, Diana fiind în anul al treilea, ultimul an de studiu la „Spiru Haret”, dar precum zicala, toate la timpul lor și spre final a putut să-și aprofundeze materiile care o atrag. A putut să cunoască altă facultate, alt mod de studiu și să-și ia rămas bun de la anii studenției printr-o experiență unică. A fost o punte spre adevărata viață de după facultate: „ mi-a schimbat viața, a fost ca un examen de maturizare.”
Franţa
Marta Prună, Academia de Studii Economice Bucureşti, Management - Nantes:
“Când m-am decis să aplic pentru bursă nu mi-am imaginat niciodată ce înseamnă cu adevărat să fii student Erasmus şi
ce consecinţe poate avea asupra persoanei tale. Acum, după aproape nouă luni petrecute în Franţa îmi dau seama că această experienţă a fost ca o evadare într-o altă lume, cultură şi mentalitate.
A fost pentru prima oară când am fost pusă în situaţia de a încerca să mă integrez într-o altă cultură complet diferită de a noastră. Însă Erasmus tocmai asta înseamnă să intri în contact cu persoane de pretutindeni şi să descoperi cât mai multe lucruri noi.
Nantes este un oraş de care te îndrăgosteşti la prima vedere, te îndrăgosteşti de magazinele cochete, de barurile pline de studenţi de joi seara până luni şi apoi iar de la capăt, de oameni, de împrejurimi, de colegi. La început mă gândeam cum o să fac faţă acestei provocări, cum o să mă obişnuiesc într-un alt oraş total străin unde nu cunosc pe nimeni. De nouă luni de zile, Nantes este casa mea şi acum pot să spun că nu există loc pe care să nu-l fi vizitat.
Să trăieşti câteva luni într-un mediu intercultural este o oportunitate de care trebuie să profiţi tocmai pentru a putea face comparaţii şi a trage concluzii, concluzii ce vor fi folositoare pe viitor pentru a te dezvolta, tu, ca persoană.”
Spania
Andreea Raluca Roşca, Academia de Studii Economice Bucureşti, Management economic - Alicante:
“Sunt o mie de motive pentru care am ales Spania: este cea mai frumoasă ţară pe care am vizitat-o vreodată, îmi plac foarte mult limba, obiceiurile. Experienţa mea în Spania a fost mai frumoasă decât mă aşteptăm.
Facultatea la care am învăţat avea un alt sistem decât cel de la noi, am avut materii diferite, dar colegii mi-au fost de mare ajutor şi am ajut şansa să cunosc oamenii deosebiţi. Nici de distracţie nu am dus lipsă. În Alicante sunt foarte multe baruri şi terase unde poţi merge cu prietenii iar atmosfera este foarte relaxată. În fiecare zi studenţii de acolo găsesc un motiv de sărbătoare ceea ce a fost grozav.
De asemenea, am întâlnit şi mulţi români care m-au ajutat să nu mă simt prea singură printre străini. Experienţa Erasmus în Spania pentru mine a fost nesperat de frumoasă, iar Alicante mi-a rămas în suflet pentru totdeauna.”
Elveţia
Constantin Tudor Bădilă, Ecole Polytechnique de Lausanne:
“Prima dată când am văzut Elveţia a fost acum trei sau patru ani, când am venit aici s-o vizitez pe sora mea, care tocmai îşi începuse doctoratul în Lausanne, la EPFL (Ecole Polytechnique de Lausanne). De atunci, m-am obişnuit încetişor cu conceptul că e posibil să-mi fac studiile în altă ţară până când, în clasa a 12-a, în semestrul de primăvară, am depus dosarul şi aici, unde am şi fost acceptat. N-am avut nevoie decât de fişa matricolă, o recomandare care spunea că stăpânesc limba franceză suficient cât să studiez în ea şi diplomă de bacalaureat.
Eu studiez în cadrul Facultăţii de Informatică a EPFL, unde mai este un român în acelaşi an ca mine. Subiectele de studiu nu sunt prea dificile, cu condiţia de a le urmări de-a lungul anului şi de a avea cunoştinţe de franceză în prealabil. Există, desigur, un centru de limbi străine propriu universităţii, unde se poate învăţa şi limba franceză, printre multe altele. Acesta oferă o serie de cursuri intensive în timpul verii, pentru cei care vor să studieze aici dar nu cunosc limba.
Dacă admiterea la EPFL nu ridică probleme pentru cineva bine pregătit, promovarea anului întâi este problematică pentru mulţi studenţi (cifra de studenţi din anul doi este mult mai mică decât cea din anul întâi). Pentru fiecare curs, studentul primeşte o notă de la 1 la 6, iar nota de promovare a cursului este 4 iar, dacă nu promovezi anul, ai ocazia să-l repeţi cu condiţia să nu eşuezi şi a doua oară, în care eventualitate nu te mai poţi înscrie la nici o universitate elveţiană.
Integrarea în colectivul de studenţi nu e mai grea decât cea din România, iar românii nou-veniţi sunt întâmpinaţi la prima zi de şcoală de către A/RO, asociaţia românilor de la EPFL, care este una din cele mai active din campusul universitar. Scopul acestei asociaţii este de a ajuta românii de a se integra în comunitate şi de a promova cultura română în cadrul EPFL. Aceste scopuri sunt atinse admirabil, oferindu-le noilor veniţi numeroase ocazii de a face cunoştinţă cu ceilalţi de români din zonă şi cu diverşi studenţi interesaţi de cultura românească. Sunt organizate seri de film românesc lunar, ieşiri în oraş şi întâlniri cu români proeminenţi (cum ar fi domnul Marius-Daniel Popescu, autorul cărţii „Simfonia Lupului”, care a câştigat premiul Robert Walser anul trecut şi este editată internaţional în momentul de faţă).
Desigur, există şi alte lucruri în afară de studii pe care le poţi experimenta odată ce ai ajuns aici; deşi viaţa de noapte a oraşului lasă de dorit pentru cei obişnuiţi să stea treji până dimineaţa iar kebaburile de aici sunt mult mai proaste decât cele din România, există foarte multe lucruri de făcut.
Lausanne este un oraş cosmopolit prin excelenţă iar acest melanj de culturi face viaţa aici foarte interesantă. De la teatru experimental şi sute de concerte şi festivaluri, până la Luna Park, un mare parc de distracţii care este deschis din mai până la sfârşitul lui iunie, în Lausanne se găseşte oricând ceva de făcut pentru oricine.
În fine, experienţa mea elveţiană a fost foarte plăcută până acum, iar Elveţia mi se pare o ţară primitoare şi foarte interesantă, unde te poţi integra fără probleme oricine ai fi şi de oriunde ai veni.


(5 voturi, media: 4.20 din 5)







