Timp de trei zile, o stradă din Bucureşti a fost eliberată de maşini. Singurele acceptate au fost modelele la scară create din materiale reciclate. Street Delivery (12 - 14 iunie, Str. Arthur Verona) a dorit să le arate celor din jur că lumea în care trăim poate fi schimbată. Nu avem nevoie de tehnologii avansate pentru a duce o viaţă sănătoasă şi nici măcar pentru a putea fi creativi. “Oprim strada pentru maşini şi o deschidem pentru oameni”, aceasta a fost ideea principală.

Dacă vedeţi pe stradă o tânără care poartă un tricou imprimat cu mesajul : „Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen şi fiindcă pânza nu se rupea, a mai chemat un elefant/ Doi elefanţi se legănau…”, ea este Camelia Geangalau, una dintre premiantele probei de Advertising de la Olimpiadele Comunicării. Sau poate îl veţi întâlni pe Adrian Mutescu, student la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, care şi-ar imprima pe tricou următorul mesaj: “Only the soul survives”.

„Eşti o persoană dinamică? Comunicativă? Perseverentă? Cu putere de convingere? Atunci eşti persoana potrivită pentru a te alătura echipei noastre”. Aşa sună un anunţ de angajare pentru un post de promoter. Aceste anunţuri atrag mulţi tineri, în general studenţi, care vor să câştige nişte bani de buzunar. În afară de un aspect fizic plăcut, un criteriu de selecţie destul de important pentru acest job, un promoter trebuie să îndeplinească alte câteva condiţii pentru a fi selectat.

Vlad Durnea este vicepreşedintele Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti. Este student în anul al treilea, la Facultatea de Economie (ASE). Durnea este studentul căruia îi place “orice oraş din România Mare”. Spune că are cel puţin 2.000 de “fraţi” şi, nu în ultimul rând, este unul dintre cei mai optimişti basarabeni. Poţi avea mari şanse să-l întâlneşti pe stradă îmbrăcat în cămaşă şi ilic, în timp ce se întoarce de la locul de muncă, în zona Universitate.

La ASE, se joacă fotbal. Şi este chiar o tradiţie. Academia de Studii Economice (ASE) organizează o competiţie anuală de fotbal între echipele celor zece facultăţi ale sale din Bucureşti. Echipele sunt alcătuite din profesori şi studenţi de la fiecare facultate. Primul sezon al Ligii Economistului a fost unul pilot la care au participat doar opt echipe din cele zece facultăţi.

În clădirea „Ion N. Angelescu” a Academiei de Studii Economice (ASE), de pe strada Căderea Bastiliei, s-a deschis acum o lună şi jumătate un „Salon de Înfrumuseţare – Frizerie, Manichiura, Pedichiură, Cosmetică”. Afacerea pare a fi una bună: clienți destui și o chirie mică. Doi reporteri de la InfoCampus tocmai aveau nevoie de o coafură şi o manichiură, aşa că au fost acolo.

“Este mult prea multă lume, sper să apuc să-mi iau şi eu ceva”, se aude în timp ce încerc să mă strecor printre zecile de persoane care se bucură de atmosferă. Fabrica de Handmade Breslo: cel mai mare târg de produse artizanale. Se pare că anul acesta, pentru prima dată, şi-a propus să-i adune într-un singur loc pe toţi împătimiţii produselor confecţionate manual.

La Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti era agitaţie mare în ziua în care am însoţit-o pe Nicoleta Scripcariu la un curs de management. “Se dau parţialele! De obicei nu e aşa de multă lume!”, îmi spune în timp ce se grăbeşte. Ne strecurăm printre studenţii care ies şi intră în flux continuu. Nicoleta îşi verifică rapid orarul de la avizier şi urcăm la etajul trei al universităţii.

Agitaţie mare în sala de curs. Cărţi şi caiete risipite pe bănci, pe sub bănci, peste tot. Voci amestecate. Din când în când, un ţipăt: “Mai e vreun scaun liber?”
Şi peste tot aceeaşi teamă.
Este parţialul …