Articole ce cuprind: Limbi straine
Mihaela Ion şi Teodora Vlădescu, masterande în Istoria Artei şi Filosofia Culturii la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, au avut multe de făcut miercuri şi joi. Şi nu a fost vorba nici pe departe de agitaţia ultimelor zile de cursuri la facultate, în care alergi după fiecare profesor, pentru a discuta despre examenul final. Ele au stat cât a fost ziua de lungă, în 20 şi 21 mai, în holul Facultăţii de Litere. Au râs, au vorbit cu zeci, poate sute de studente, au creat şi au vândut diverse obiecte: într-un cuvânt, au fost expozante la Târgul de handmade organizat de Asociaţia Studenţilor la Istorie “Dacia” (ASID).
Vrea să termine facultatea pentru a-i mulţumi astfel bunicului ei, trecut acum în nefiinţă. E unicul motiv pentru care Alexandra Mihai, studentă de etnie rromă, se află acum în anul al treilea la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, secţia rromani-română. De la bunicul său a învăţat că orice s-ar întâmpla, nu trebuie niciodată să renunţi la visul tău. Al ei era să meargă la facultate şi să devină profesoară.
Conf. univ. dr. Gheorghe Sarău este consilier pentru limba rromani şi rromi în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) şi profesor de limba rromani la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine (FLLS) a Universităţii din Bucureşti (Unibuc). El spune că, în cazul studenţilor de etnie rromă, se aşteaptă prea mult de la educaţie. Pentru a le oferi un sprijin real acestor tineri, nu doar educaţia este importantă. Sarău consideră că pentru a-i încuraja să acceadă la studii universitare trebuie pornit de jos, cu drumul, apa, lumina, un acoperiş şi pereţi. Restul, sănătatea, educaţia, nediscriminarea, vin de la sine. Un loc special într-o facultate pentru un student rrom este un câştig, dar nu e suficient.
